Recent News
ONGFest: Implicarea civică începe în parc

ONG-urile au ieşit în parc să le arate oamenilor ce înseamnă societatea civilă. Fiecare parte a avut câte ceva de învăţat, iar rezultatele s-ar putea vedea în România de mâine.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Miile de români care au ales să se plimbe în week-end prin parcul Herăstrău, din Capitală, au avut parte de o surpriză. Peste 140 de organizaţii neguvernamentale au ieşit în întâmpinarea lor, cu ocazia celei de-a cincea ediţii a ONGFest, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate societăţii civile.

„Combaterea discursului instigator la ură” a fost tema oficială a ediţiei din 2014 a târgului ONG-urilor, organizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC). Însă, pe aleile parcului, printre corturi şi participanţi, a ieşit la iveală încă un motiv important al întâlnirii dintre ONG-uri şi români: educaţia.

„Mă bucură foarte mult decizia organizaţiilor neguvernamentale de a organiza această întâlnire cu românii. Însă, cred că un astfel de eveniment ar trebui să aibă loc mai des, iar oamenii ar trebui să fie mai bine informaţi despre iniţiativele ONG-urilor. Aceste acţiuni, de informare, ar trebui implementate în mediul educaţional. Organizaţiile să meargă în licee şi în universităţi, pentru ca tinerii să fie din timp îndrumaţi pentru a face lucruri pentru societatea civilă. După ce termină liceul sau facultatea sunt atât de înspăimântaţi de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, încât dau bir cu fugiţii în străinătate. Tinerii ar trebui ajutaţi să înveţe cum să construiască o societate civilă sănătoasă, pentru că lucrurile care se întâmplă astăzi în România sunt dovada unei societăţi grav bolnave”, a declarat Liana, 65 de ani, de meserie arhitect.

Despre ONGFest a aflat cu câteva zile înainte de eveniment, după ce a trecut prin parc. A decis să participe pentru că o interesează „foarte mult tot ceea ce se întâmplă cu societatea civilă românească”. După ce a discutat cu reprezentanţii mai multor ONG-uri prezente la târg, a aflat lucruri care au bucurat-o şi au surprins-o. De exemplu, faptul că studenţii de la arhitectură merg prin ţară, în locuri dezavantajate şi îi ajută pe oameni cu sfaturi despre cum să-şi construiască mai bine şi mai sigur locuinţele.

Liana a trăit o perioadă în Anglia. Acolo a avut posibilitatea să vadă cum părinţii îşi cresc copiii în direcţia implicării în societate şi cum organizaţiile neguvernamentale sprijină oamenii trecuţi de prima tinereţe să facă lucruri pentru comunităţile lor. „De exemplu, am văzut oameni de vârsta mea care aveau un fel de băţ, cu ajutorul căruia culegeau hârtiile aruncate pe jos. Dar trebuiau să meargă ceva pe jos până să găsească hârtii, pentru că acolo era foarte curat. Mai mult, oamenii se implicau ca spaţiile verzi din oraşe să arate bine, iar acolo unde nu erau flori, cumpărau din banii lor. Totul ţine de educaţie”, a afirmat femeia.

Şi Vasile Porumbar, preşedintele asociaţiei Viitorul Tinerilor, o organizaţie din Prahova, care se ocupă de integrarea socială a celor ce părăsesc casele de copii, este de părere că educarea spiritului civic al românilor ar trebui să plece din şcoală. „Nu pot spune decât că ar trebui lucrat mai mult cu oamenii, cu spiritul civic al românilor. Acest spirit ar trebui impulsionat mai bine. Civismul oamenilor pleacă de la educaţie, iar acest lucru ar trebui învăţat încă din şcoala generală”, a spus Porumbaru. Asociaţia a decis să participe la târgul ONG-urilor pentru a se face mai cunoscută, a stabili eventuale parteneriate de lucru şi, „de ce nu, pentru a găsi voluntari”.

Câteva corturi mai departe de standul asociaţiei Viitorul Tinerilor, Ştefania Trandafir, o tânără de 17 ani, beneficiar al organizaţiei umanitare Concordia, ne-a spus cum o ajută pe ea educaţia. „În cadrul organizaţiei urmez un curs de bucătar – patiser. Sunt un copil venit dintr-un centru de plasament, care nu a avut o situaţie destul de bună acasă, iar această organizaţie mi-a oferit şansa de a deveni indepedentă. Luna viitoare voi da examenul final, apoi voi mai face un curs de încă şase luni în patiserie. După ce voi termina acest curs, voi primi o diplomă de patiser, iar organizaţia mă va ajuta în găsirea unui loc de muncă”, a explicat tânăra. Ştefania a venit la ONGFest atât pentru a „arăta lumii ceea ce facem noi acolo”, cât şi pentru a expune produsele pregătite de beneficiarii Concordia. Banii strânşi din comercializarea produselor de patiserie se întorc în organizaţie, pentru tinerii care au nevoie de sprijinul Concordia.

Dacă românii de peste 45 de ani care au participat la ONGFest au părut să dea semne că implicarea civică face parte, într-o oarecare măsură, din educaţia lor, nu acelaşi lucru se poate spune despre vizitatorii mai tineri. Mulţi dintre românii de 20-30 de ani ce au trecut sămbătă prin parcul Herăstrău, nu aveau foarte multe informaţii despre eveniment. Cristi, 25 de ani, a venit în parc pentru marşul bicliştilor. „Despre ONGFest am aflat chiar înainte de a veni în parc. Ce pot să spun?! Mi se pare tare. Cred că a fost făcut pentru ca ONG-urile să se promoveze, nu?”.

Un alt tânăr, care nu părea să aibă mai mult de 23-24 ani, nu a fost foarte decis în privinţa scopului ONGFest. „Nu ştiam despre evenimentul acesta, eu am venit să mă plimb. Cred că are legătură cu Ziua Europei, nu? Ceva legat de diversitate, pentru că am văzut şi mulţi străini pe aici”, a spus tânărul, care a preferat să nu-şi spună numele.

După două zile de eveniment cu peste 20 de dezbateri, aproape 100 de activităţi nonformale şi mai mult de 20 de momente artistice, vizitatorii şi ONG-iştii au mers la casele lor. Până la următoarea întâlnire, poate că românii vor fi măcar puţin mai implicaţi în societatea civilă, iar organizaţiile neguvernamentale vor face mai multe pentru a se promova şi în afara unor evenimente cum este ONGFest.

News Reporter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *