Multe dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală din România îşi trăiesc viaţa închise în spitale de psihiatrie sau sub protecţia exagerată a familiilor. Astfel, procesul de vindecare şi de integrare a lor în societate eşuează.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

„Cu debut brusc, într-o zi, Lucian a devenit schizofren. Contactul lui cu realitatea s-a rupt. A pierdut tot. Şi-a pierdut job-ul şi, odată cu el statutul, şi-a pierdut soţia şi copilul şi, mai rău, s-a pierdut pe el. Schizofrenia e perfidă. E, poate, singura boală care îţi poate lua tot. Pentru o perioadă, Lucian şi-a pierdut raţiunea, memoria, atenţia, abilităţile. La limită, schizofrenia îţi poate lua şi sufletul. Nu a fost aşa în cazul lui”. Aceasta este o parte din viaţa lui Lucian, un fost broker de succes devenit, între timp, un bolnav de schizofrenie. Povestea lui integrală se găseşte pe site-ul Fundaţiei Estuar, o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în urmă cu 20 de ani, care oferă „opţiuni sociale şi alternative adulţilor cu probleme de sănătate mintală, pentru reintegrarea lor în comunitatea românească”.

Cei mai mulţi dintre bolnavii mintali din România, adică persoane care, de-alungul vieţii, au avut cel puţin o problemă de sănătate mintală, îşi trăiesc zilele fie închişi în spitalele de psihiatrie, fie în casă.

La nivel mondial, 350 de milioane de oameni suferă de depresie

25% din populaţia Europei manifestă forme de depresie sau de anxietate

România are peste 113.500 de persoane cu handicap mental

„Multe persoane cu probleme de sănătate mintală cresc într-un mediu super protejat de familie, însă acest mediu nu le permite să se dezvolte. Pentru că familiile persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu sunt dispuse să-şi asume riscuri cu bolnavii, aceştia dezvoltă o anumită dependenţă care, în timp, se întoarce împotriva apropiaţilor. De exemplu, ne telefonează părinţi de 70 de ani ai persoanelor cu probleme de sănătate mintală care ne întreabă ce se va întâmpla cu copiii lor după ce ei vor muri. Bolnavii care acum au 40-50 de ani au o problemă reală, pentru că sunt oameni care nu prea au ieşit din casă şi, prin urmare, nu prea se pot descurca pe cont propriu”, declară Amedeea Enache, directorul executiv al Fundaţiei Estuar.

În România există peste 113.500 de persoane (adulţi şi copii) cu handicap mental, arată datele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH). Dintre ele, aproape 10.000 sunt instituţionalizate. Totodată, România are 387 de instituţii publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap (indiferent de handicap), de care beneficiază puţin peste 19.200 de oameni.

O mică parte dintre cei cu probleme de sănătate mintală, care locuiesc singuri sau împreună cu familiile, au şansa de a ajunge într-un centru specializat care oferă servicii de consiliere şi în care se desfăşoară activităţi de terapie ocupaţională. Fundaţia Estuar a dezvoltat, în timp, cinci astfel de instituţii, care funcţionează doar ziua. Două se află în Bucureşti, iar celelalte sunt în Giurgiu, Ploieşti şi Cluj. Anul trecut, peste 600 de oameni au beneficiat de serviciile oferite la centrele de zi ale fundaţiei.

„Sunt persoane care vin de dimineaţă în centrele noastre, nu au job, aşa că îşi permit să stea jumătate de zi sau chiar o zi întreagă. Se simt confortabil pentru că sunt înţelese şi pentru că se află împreună cu mai multe persoane care au aceeaşi problemă. În timp, între cei ce vin la centre se stabileşte o relaţie de prietenie”, afirmă Enache.

Depresia şi stresul, bolile societăţii moderne

Cele mai intâlnite boli în rândul românilor cu probleme de sănătate mintală sunt depresia, schizofrenia şi tulburarea bipolară, o afecţiune în care episoadele de depresie alternează cu perioadele maniacale.

La nivel mondial, peste 350 de milioane de oameni suferă de depresie, potrivit unor date din 2012, centralizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Totodată, 25% din populaţia Europei manifestă forme de depresie sau de anxietate. Mai mult, circa 50% dintre depresiile cronice sunt netratate. Un calcul financiar arată că, în Uniunea Europeană, nivelul costului cu tulburările legate de starea de spirit şi anxietate se ridică la circa 170 de miliarde de euro anual.

Depresiile cronice nu se tratează niciodată, în timp ce anumite episoade depresive se pot vindeca în doar câteva luni prin consiliere psihologică, tratament şi cu ajutorul familiei. Un om bolnav de depresie prezintă mai multe simptome. Câteva dintre ele sunt: insomnii vreme de 2-3 săptămâni, izolare faţă de prieteni şi cunoscuţi sau lipsa poftei de mâncare pe o perioadă mai lungă.

Criza financiară globală a contribuit la creşterea numărului bolnavilor de depresie, atât în România, cât şi la nivel mondial. „În procesul de evaluare al beneficiarilor serviciilor oferite în centrele noastre, am observat că mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit din cauza unor probleme asociate cu criza financiară, cum ar fi pierderea jobului sau imposibilitatea de a-şi plăti ratele bancare. Totuşi, spre deosebire de anii trecuţi, sunt mulţi oameni din mediul urban, mai ales, care au pus pe tapet problema depresiei şi au mers să ceară ajutor de specialitate”, subliniază Amedeea Enache.

În centrele de zi ale Fundaţiei Estuar, consilierea unui depresiv implică mai multe etape. Primul pas este evaluarea beneficiarului, apoi completarea unui formular specific pentru identificarea simptomelor. Ulterior, împreună cu bolnavul, se stabileşte un plan de intervenţie delimitat în timp, care duce la schimbarea anumitor comportamente şi se finalizează cu rezultate măsurabile.

Mulţi români ascund faptul că au o problemă de sănătate mintală şi nu ajung să ceară ajutor de specialitate, pentru că le este teamă de stigmatizare, atât din partea societăţii, cât şi a angajatorilor. „În mod sigur că societatea românească stigmatizează oamenii care au probleme de sănătate mintală. Pe zona aceasta mai este mult de lucrat, cu toate părţile implicate, adică autorităţi, comunitate şi cei care au o problemă”, menţionează directorul executiv al Fundaţiei Estuar.

În încercarea de a le oferi bolnavilor mintal o şansă la integrarea în societate, organizaţia neguvernamentală a reuşit să plaseze 125 de oameni pe piaţa forţei de muncă în ultimii doi ani şi jumătate. Astfel, cei cu probleme de sănătate mintală au ajuns să lucreze în comerţ, contabilitate sau IT. De asemenea, fundaţia a înfiinţat în 2011 o întreprindere socială specializată în personalizarea de obiecte promoţionale prin broderie computerizate.

„Atelierul de broderie are un dublu scop. Primul este că ne dorim să avem o afacere de succes, iar profitul să se întoarcă în fundaţie pentru a putea susţine proiectele pe care le oferim, iar celălalt este să integrăm în societate, prin oferirea de locuri de muncă, persoanele cu probleme de sănătate mintală”, spune Amedeea Enache. Proiectul, pentru care lucrează doi oameni, a ajuns în stadiul în care nu mai produce pierderi.

O asemenea afacere socială arată că persoanele cu probleme de sănătate mintală care trăiesc în România pot deveni extrem de utile societăţii şi nu doar o povară pentru autorităţi, propriile familii, sau pentru bugetul naţional.