AlTreileaSector.ro a analizat principalele evenimente ale societăţii civile din anul 2014 şi a formulat zece teme pe care clasa politică le poate introduce în agenda pe 2015, pentru a schimba în bine viața românilor.
Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro
„Îmi pun întreaga putere și pricepere la dispoziţia poporului român ca peste cinci ani să putem spune că România este ţara care a uimit lumea prin transformarea şi reconstrucţia ei. Vă mulţumesc”. Astfel şi-a încheiat Klaus Iohannis discursul de învestitură în funcţia de preşedinte al României. A vorbit aproape 24 de minute în Parlament, dar niciun moment nu a rostit expresia „societate civilă”.
AlTreileaSector.ro propune noului preşedinte al ţării, Guvernului, Parlamentului şi celorlalţi actori ai clasei politice să îşi stabilească, printre priorităţile noului an, şi abordarea a zece teme de interes pentru întreaga societatea românească.
Cele zece teme concentrează subiecte care, pe parcursul anului 2014, au fost dezbătute intens la nivelul societăţii civile şi acoperă o mare parte din domeniile pe care sectorul nonprofit le abordează prin proiecte şi campanii.
Iniţierea unui dialog concret cu reprezentanții societății civile
În relaţia cu politicienii şi administraţia publică sau locală, reprezentanţii societăţii civile reclamă, foarte des, lipsa unui dialog real. De cele mai multe ori, decizii politice cu impact direct în rândul a sute de mii sau milioane de români sunt luate fără ca locuitorii ţării să fie consultaţi.
Intervenţii în problemele majore de mediu ale României
Mediul reprezintă unul dintre cele mai problematice domenii în România şi ar trebui să fie o prioritate, alături de educaţie, sănătate, legislaţie, fiscalitate sau politică externă. Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, exploatarea gazelor de şişt prin metoda fracturării hidraulice sau defrişările masive de păduri reprezintă doar câteva dintre problemele semnalate de reprezentanţii societăţii civile în repetate rânduri.
Elaborarea şi implementarea unei strategii pentru sprijinirea organizațiilor neguvernamentale
Organizațiile neguvernamentale constituie o parte importantă în economia națională. România are peste 90.000 de organizații neguvernamentale, conform Registrului Național ONG, realizat de Ministerul Justiției. Dintre ele, mai mult de 39.000 sunt funcționale, potrivit ultimei ediții a Atlasului Economiei Sociale, raport realizat de Institutul de Economie Socială. Asociațiie și fundațiile funcționale au active imobilizate de aproape 14 miliarde de lei, venituri de circa 12,3 miliarde de lei şi mai mult de 131.000 de angajaţi. În organizațiile neguvernamentale lucrează mai mulți oameni decât în agricultură sau în domeniul informațiilor și al comunicațiilor.
Dezvoltarea întreprinderilor sociale
Tot mai multe organizații neguvernamentale au dezvoltat, în ultimii ani, întreprinderi sociale, cu scopul de oferi locuri de muncă grupurilor vulnerabile și persoanelor cu dizabilități fizice și psihice.
Accelerarea procesului legislativ
Politicienii ar trebui să grăbească adoptarea proiectelor legislative care vizează rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă societatea românească, în sectoare cum ar fi educația sau sănătatea. Multe dintre proiectele de lege propuse de organizațiile neguvernamentale fie sunt amânate pentru un timp îndelungat, fie sunt transformate în legi care nu sunt conforme cu realitatea cunoscută de actorii nonprofit, aflaţi în contact direct cu cetăţenii.
Stimularea creșterii nivelului de trai în rândul minorităților etnice din România
Peste 1,2 milioane de oameni au declarat, cu ocazia recensământului din 2011, că aparțin etniei maghiare, în vreme ce mai mult de 620.000 de cetăţeni s-au declarat romi. Totodată, aproximativ 1,2 milioane de cetățeni apar în evidențele dedicate etniei ca „indisponibili”. Mulți dintre etnicii maghiari trăiesc în cele mai sărace județe ale țării, în vreme ce romii sunt nevoiți, cel mai adesea, să-și ducă viața în afara comunităților, la margine de orașe, comune sau sate.
Gestionarea situațiilor de discriminare
Cetăţenii României sunt discriminați, atât în țară cât și în străinătate, în funcție de etnie, gen, orientare sexuală, vârstă și stare fizică. Raportul „Percepții și atitudini privind discriminarea în România”, publicat la sfârșitul lui 2013 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, arăta că în topul celor mai discriminate categorii sociale din România se află romii, persoanele cu dizabilități fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii și dependenții de droguri.
Preîntâmpinarea unor eventuale blocaje ale fondurilor europene
Fondurile europene au devenit una dintre principalele surse de finanțare pentru multe dintre organizațiile neguvernamentale din România. În august 2012, finanțarea pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a fost blocată, ceea ce a avut un impact negativ pentru multe organizații neguvernamentale.
Îmbunătățirea vieților românilor cu dizabilități
România are circa 700.000 de persoane cu dizabilități. Dintre ele, doar 30.000 lucrează. Mulți dintre românii cu dizabilități nu reușesc să obțină un loc din cauza faptului că nu beneficiază de o educație de calitate şi sunt, deseori, victimele discriminării, chiar şi în mediul şcolar. De asemenea, o altă problemă majoră pe care o întâmpină persoanele cu dizabilități este lipsa accesibilizării spațiului public.
Diminuarea ratei șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani și a persoanelor de peste 40 de ani
Datele pe luna noiembrie publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că tinerii sub 25 de ani și persoanele de peste 40 de ani reprezintă peste 70% din totalul șomerilor întregistrați la nivel național.
AlTreileaSector.ro își dorește ca, în 2015, să semnaleze societății civile toate demersurile pe care le vor face politicienii pentru rezolvarea celor zece teme de interes pentru sectorul neguvernamental.
