„Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura şi este bun cu animalele”. Aşa sună una din cele zece legi de bază în cercetăşie, o mişcare educaţională care pune umărul la o lume mai bună.
Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro
Grigore Antipa, Mircea Eliade, Nicolae Iorga sau Mihail Sadoveanu nu sunt doar elite în cultura naţională, ci şi unii dintre cei mai importanţi membri ai cercetăşiei din România. În cei peste 100 de ani de activitate românească, cercetăşia a produs circa 17.000 de „absolvenţi”.
Anul trecut, centenarul cercetăşesc a fost sărbătorit printr-o mulţime de evenimente, în care s-au implicat mai mult de 1.500 de copii şi tineri.
AlTreileaSector.ro a stat de vorbă cu Mihaela Gîrleanu, director executiv la Organizaţia Naţională Cercetaşii României, care ne-a arătat ce înseamnă pentru un copil să devină cercetaş şi cum poate contribui cercetăşia la crearea unei societăţi mai bune.
ATS.ro: De la ce vârstă poţi deveni cercetaş?
M.G.: Cercetășia este un mod de viață, așadar începe la şapte ani și nu se termină niciodată. Ca și metodă educațională nonformală, metoda „Scout” are o ofertă educațională pe o durată de 14 ani, de la 7 la 21 de ani, și o curriculă care recomandă desfăşurarea activităților în grupuri specifice – sistemul de patrulă, un grup de 5-8 persoane care permite implicare activă și generarea de inițiative proprii. Ramurile de vârstă conform metodei „Scout” sunt: lupișori (7-10 ani), temerari (11-14 ani), exploratori (15-18 ani) și seniori (19-21 ani). Odată ce au împlinit şapte ani, copiii sunt invitați să se transpună într-un cadru de poveste. Aceștia devin lupișori și retrăiesc peripețiile din Cartea Junglei – cadru simbolic ce corespunde vârstei 7-10 ani, conform metodei educaționale „Scout”. Între 11 și 14 ani, cercetășia transpune temerarii într-un alt cadru de explorare, plin de inedit și frumos, urmând ca, în calitate de exploratori, să învețe mai multe despre responsabilitate, dar și aventura să devină mai intensă. Seniorii își continuă activitatea cercetășească punându-și în valoare abilitățile și cunoștințele acumulate în ceilalți ani, fructificând în acest fel experiența lor cercetășească.
ATS.ro: De ce ar vrea un copil să devină cercetaş?
M.G.: Cercetășia permite fiecărui copil să trăiască propria aventură și să contribuie în mod activ la propria dezvoltare. Programul educațional „Scout” oferă copiilor și tinerilor șansa de a se angaja în variate activități de dezvoltare, facilitează oportunități de învățare nonformale, încurajează toleranța, diversitatea și egalitatea și este cadrul perfect de intercunoaștere, relaționare și dezvoltare de noi prietenii. Copiii aleg să rămână alături de cercetășie pentru bucuria lucrurilor mărunte, pentru naturalețe și culoare, pentru schimbul de zâmbete, pentru că se simt binecuvântați purtând eșarfa cercetășească.
ATS.ro: Poţi să-mi faci un profil al copiilor care aleg să devină cercetaşi?
M.G.: Nu cred că există un profil al copiilor care aleg să devină cercetași, cel puțin nu l-am identificat noi. Cercetășia valorifică potențialul de dezvoltare din fiecare, așadar, profilul conturat rezidă doar din intenția exprimată de a face parte din marea familie a cercetășiei.
ATS.ro: Cum se modelează, prin cercetăşie, adulţii de mâine?
M.G.: Trăind frumos cercetășia, adulții de mâine devin mai responsabili față de ei, față de cei de lângă ei, dar și față de comunitatea din care fac parte. Cercetășia completează în viața tânărului educația primită la școală și în familie, dezvoltându-i autocunoașterea și dorința de a ști, de a explora și de a descoperi, de a face alegerea potrivită și de a-şi asuma responsabilitatea pentru propriile alegeri, de a avea în bagajul „personal” educația pentru viață.
ATS.ro: Câţi voluntari adulţi are organizaţia şi ce fac ei efectiv?
M.G.: Cercetășia este, fără îndoială, o frumoasă provocare pentru adulți. Aceasta le oferă șansa de a ajuta copiii și tinerii să se dezvolte, dar, în același timp, adulții se află, la rândul lor, într-un continuu proces de dezvoltare personală, prin formarea pe care o primesc și prin experiențele pe care le trăiesc alături de cei mici. În acest moment avem peste 500 de voluntari adulți („lideri”, în terminologia cercetășească) în cele 72 de centre locale (filiale ale organizaţiei) în întreaga țară. Liderii sunt cei care lucrează efectiv cu copiii învățându-i ce înseamnă cercetășie, „dascălii” metodei „Scout”, facilitatorii programelor și activităților cercetășești. Mulți dintre ei sunt cercetașii „de ieri”, care au optat să ducă mai departe tradiția cercetășească și să ofere mai departe ceea ce au primit, copii fiind, de la liderii lor.
ATS.ro: Are cercetăşia forţa de a schimba lucrurile în societatea românească?
M.G.: Noi credem că da. Credem că cercetășia poate ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniţi ca indivizi şi joacă un rol constructiv în societate. Vedem cercetăşia ca pe un actor relevant în societatea românească, care contribuie la educarea copiilor şi tinerilor din România şi oferă alternative durabile provocărilor actuale, bazându-se pe valorile şi principiile cercetăşeşti. Cercetășia înseamnă educație pentru viață, iar abordarea celor trei dimensiuni – spirituală, socială și personală – în mod simultan, te învață să fii mai bun cu tine și cu ceilalți.
